Tehnica de relaxare Schultz

Tehnica de relaxare Schultz

Aceasta metoda mai poarta si denumirea de antrenament autogen. In principal este o tehnica de relaxare care inlatura raspunsul automat de tip “lupta sau fugi” si induce corpului stimulul de a se relaxa. Tehnica relaxare Schultz isi are originile in anii 1920, atunci cand neurologul Johannes Schultz cerceta fiziologia starilor de relaxare. Influentat in abordarea sa de marele profesor Oscar Vogt, Schultz a descoperit mecanismul acestei tehnici. Pacientii care isi impuneau auto-sugestia ca sunt relaxati reuseau sa isi comute sistemul nervos din starea de stres in cea de relaxare. Neurologul german a perfectat metoda ulterior, in 1932 publicand formula care este folosita si astazi in cabinetele de psihologie.

 

Ce presupune tehnica relaxare Schultz

Pacientului ii este recomandat sa se afle intr-o camera lipsita de stimuli exteriori, slab luminata si confortabila termic. Pozitia adoptata de pacient va fi una comoda.
Tehnica relaxare Schultz are doua parti:
a) partea psihosomatica (concentrarea pe respiratie si senzatii corporale)
b) partea strict psihica (concentrarea pe anumite idei si analiza subconstientului)

Este recomandat ca tehnicile sa fie efectuate sub atenta indrumare a psihoterapeutului.

De asemenea, pacientul va fi instruit sa repete exercitiile si acasa dupa ce acesta si le-a insusit.

 
Tehnica este recomandata in:

  • insomnii
  • tulburari circulatorii
  • afectiuni psihosomatice
  • preventia anumitor stari
  • pregatire psihologica in sport, afaceri, arta, etc.

De multe ori, aceasta tehnica este denumita “gimnastica spiritului” pentru concentrare.